Iluzia siguranței în motociclism

Iluzia siguranței în motociclism

Încă din 2008 de când am luat prima motocicletă, am tot auzit în stânga și-n dreapta despre cum să fii în siguranță pe moto. Fel și fel de echipamente, care mai de care mai "safe", o sumedenie de cursuri de perfecționare etc.
Siguranța pe moto este un aspect care ține de foarte mulți parametri, cel mai important fiind atitudinea ta în trafic. Și nu în ultimul rând de starea tehnică a motocicletei tale.

Starea tehnică a motocicletei tale
Poți avea instinctele unui pilot de curse și totul va fi în zadar dacă anvelopele tale sunt din anul "mai merge un sezon". Iar frânele au fost servisate de proprietarul anterior. O motocicletă servisată cu simț de răspundere, contribuie enorm la îmbunătățirea procentului de siguranță.

Siguranța este o iluzie
Motociclismul înseamnă să mergi pe două roți cu un rezervor de benzină între picioare, fără nici o protecție în jurul tău. Trebuie să menții în echilibru un ansamblu care este construit să nu poată sta în echilibru fără completa ta atenție.

Echipamentul de protecție
Orice activitate periculoasă necesită purtarea unui minim echipament de protecție. Poartă echipament cât mai complet tot timpul când ești pe motocicletă.
Nu contează distanța parcursă sau motivul plimbării. Porți echipamentul pentru accident, nu pentru plimbare.
Dar nu uita că echipamentul moto nu face altceva decât să-ți crească șansele de supraviețuire, să atenueze efectele unui accident asupra corpului tău. Peste o anumită viteză, echipamentul nu face altceva decât "să te arate bine în sicriu". Asta pentru că toată energia impactului trebuie dispitată în maxim 1-3 cm grosime de straturi de protecție.
Pentru a îmbunătății procentul de siguranță, este indicat să porți echipament "high-viz". Acel galben strident. Măcar casca.
În momenmtul în care echipamentul este și "high-viz", poate înlătura acele situații cauzate de eterna scuză a șoferilor de mașini: "Nu te-am văzut!".

Dacă-ți închipui că este nevoie de viteze mari pentru a cauza daune majore, imaginează-ți ce sentimente te-ar trece dacă, stând în picioare îmbrăcat cu o pereche obișnuită de blugi, te-ai arunca pur și simplu cu genunchii într-o bordură.
Acum imaginează-ți același experiment, însă la 50 de km pe oră... sau mai mult.

Cursurile de perfecționare
Înveți lucruri bune și utile acolo, dar există ceva ce nu dezbate nimeni. Spre exemplu, la frânarea de urgență...
Pentru ca frânarea de urgență învățată acolo să fie într-adevăr deprinsă, trebuie să-ți intre în instinct. Adică s-o repeți de suficient de multe ori încât să-și devină automatism.
La curs fiind, mintea ta "știe" în avans că trebuie să frânezi începând cu punctul X. Ești cu ochii la jalon și creierul știe deja ce-ai de făcut inainte ca tu să fi plecat de pe loc.
Realitatea mersului pe stradă nu permite însă creierului să știe în avans pentru că execuția vine doar la percepția pericolului și gradul de dificultate al manevrei de evitare. Pestradă contează doar automatismul și timpul de reacție. La curs nu există repercursiuni grave dacă nu te oprești la jalonul indicat, acesta fiind mereu în același loc.

La curs înveți despre poziția corectă pe moto la frânare, cum să frânezi eficient... diverse tehnici și strategii. Toate-s excelente doar dacă ți le deprinzi la nivel de instinct ceea ce presupune dedicație în ceea ce privește exersarea acestor tehnici într-un mediu cât mai aproape de realitatea de pe stradă. Avantajul major al cursurilor este că acolo ai un instructor care-ți spune ce nu faci bine și astfel vei afla din timp ce anume greșești iar prin exersare, vei elimina lucruri care-ți complică viața pe moto.
Cel mai dificil în motociclism și nu numai, este să te desveți de automatisme greșite, adică lucrurile pe care le faci prost dar care fac parte deja din instinctele tale.
Pentru că articolul este deja nepermis de lung, în video-ul de mai jos găsești nu numai continuarea, dar și soluțiile mele pentru a crește gradul de siguranță în trafic cu motocicleta.